Cea mai lila poveste de iubire

Eu ți-am adus din lună niște praf,
Să-l pui peste-amintiri, să nu răzbată
Că la un moment dat în viața asta
Ți-am fost, fără să vrei, chiar viața toată.

Chiar eu ți-am dat unelte să îngropi
Adânc de tot ce-a mai rămas din mine,
Sperând că dacă n-ai să mă mai vezi
Poate-ți va fi mai lesne și mai bine.

Ți-am dat și voaluri, să-ți acoperi ochii
Să nu mă vezi plângând la despărțire
De dragul tău și-a ceea ce fusese
Cea mai lila poveste de iubire.

Și-acum când toate s-au sfârșit cu bine,
Doar mie, încă, îmi e dor de tine.