Poate că nu știați
de unde vine
numele,
dar, pe vremuri,
imediat ce-am înțeles
că nu te mai întorci,
noaptea,
răscoleam toate potecile parcurilor,
murmurând poeme
triste,
de dragoste..
de-ajunseseră toți macii
să mă strige
”sonata lunii”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *