La un pas de Crăciun

Să vină zăpezi,
să ne-ngroape omături,
să facem și ceaiuri,
s-aducem și pături,
să șuiere vântul
afară, nebun,
să fim mai aproape,
cu un pas, de Crăciun..

Și când râzi, să zâmbească
lăcrămioare-n ghivece,
și e cald între noi,
doar afară e rece..
și când scriu, să se umple
de splendoare, pământul,
și când ninge ninsoare,
și când șuieră vântul..

Și la noapte, când ora,
din ceas, e cuminte,
eu, așa, din senin,
să te-ntreb: – mai ții minte?
tu să râzi colorat
și lila și nebun
și să fim, zi de zi,
la un pas de Crăciun..