Colebilu’… care n-a prins șpilu’

0

 

Băi fraților! Io am o problemă cu reclama de la Colebil! Deci sunt doo elefănțele în devenire, una dintre ele așa de disperată de foame, de te ia spaima. Ailaltă, conștiința, vezi doamne, o ceartă p-asta de la masă, că e de porc cu bila, de parcă asta ar fi fost problema ei principală.
Băi, io nu sunt de acord. În primul rând, conștiința ta nu poate să fie la fel de urâtă ca tine, că atunci ești îndreptățit să i-o dai cam așa:
”-Du-te dracu, de nasoală, tu vorbești? Și daca da, cu ce tupeu? Păi ești tu mai mișto, mai slabă, mai deșteaptă, mai … ceva? Nu păpuse, ești ca mine de nașparlie și mai ai și o idee fixă cu bila. Pana mea, marș de-aici și lasă-mă să mă fac de o tonă! Eiiiiii, drăcia dracului…”
La mine nu-i așa, frate. Conștiința mea e mare bunăciune. 110-60-90 (naiba să mă ia, am o problemă cu exagerările). Păi, cănd vine parașuta asta de conștiință la mine… nici nu ridic ochii din pământ. E drept, că nu aș putea să fiu ca ea niciodată, da macar aspir. Am o conștiintăăăă, pffffff, bate pornurile, bate SF-urile și foarte des bate cămpii, da’ e sexy. Ea poate să mă certe și bine face!
Cât despre duduia din clip, care mănâncă de zici că a crescut la orfelinat, numa’ cu cenzură cu pâine, dacă vă vine la masă, fie-vă milă și asigurați’-o de la început că ce nu poate să radă de pe masă, îi puneți la pachet, că ți se face dracu’ și milă, pe lângă frică!
Vă pupă sora voastră! (parașuta asta, bunăciunea de vă ziceam, nu vă pupă, că o arde prețioasă!)

Dă mai departe !

Autor

Comentează